Perspective ale Dr. Alina Gheorghe, chirurg oftalmolog și parte din echipa națională de transplant de cornee, prezentate la ESCRS winter meeting 2025
Keratita infecțioasă este una dintre cele mai periculoase urgențe oftalmologice, cu potențial de afectare severă și ireversibilă a vederii. În cadrul ESCRS Winter Meeting 2025, Dr. Alina Gheorghe a evidențiat provocările diagnostice majore generate de prezentarea clinică nespecifică a acestor infecții, indiferent dacă sunt de origine bacteriană, fungică, virală sau parazitară.
Un diagnostic diferențial complicat
Durerea oculară acută, roșeața intensă, scăderea bruscă a vederii, fotofobia și secrețiile sunt simptome frecvente, dar nespecifice. Clinic, infiltratele corneene, edemul stromal și defectele epiteliale pot arăta aproape identic la o infecție cu Pseudomonas, un agent fungic sau virusul herpes simplex.
Mai mult, culturile microbiologice – standardul de aur în identificarea patogenului – necesită 48–72 de ore, un interval critic în care vederea pacientului poate fi iremediabil compromisă.
Explicația simplificată este că poate fi dificil pentru medici să își dea seama rapid ce tip de infecție are pacientul doar după simptome, pentru că toate tipurile de keratită (bacteriană, fungică, virală) arată aproape la fel: ochiul doare, e roșu, vederea scade brusc și apar secreții.
Chiar și la microscop, infecțiile pot părea identice. Testele de laborator care identifică exact microbul durează 2–3 zile, iar în acest timp vederea se poate înrăutăți grav dacă nu se începe tratamentul potrivit.
Tomografia de coerență optică (OCT) – un aliat modern în diagnostic
Prezentarea susținută de Dr. Alina Gheorghe a pus accent pe potențialul OCT de a revoluționa evaluarea corneei afectate. Fiind o tehnologie non-invazivă, OCT permite scanarea în profunzime a țesutului cornean și evidențierea unor tipare sugestive pentru tipul de infecție:
- Keratita bacteriană gram-pozitivă: edem stromal dens, cu pliuri ale membranei Descemet
- Keratita gram-negativă (Pseudomonas): infiltrate difuze, subțiere marcată a stromului
- Keratita fungică: spații chistice stromale, margini neregulate, plăci endoteliale
Integrarea OCT în algoritmul de evaluare clinică poate crește semnificativ acuratețea diagnosticului: până la 75% pentru infecțiile gram-pozitive, 66,7% pentru gram-negative și chiar 100% pentru keratita fungică – toate acestea înainte de sosirea rezultatelor microbiologice.
Studiu de caz: cum a schimbat OCT managementul unei infecții corneene severe
Dr. Gheorghe a prezentat cazul unei paciente de 45 de ani, purtătoare de lentile de contact, care a dezvoltat o keratită acută severă la doar trei zile de la apariția simptomelor. Examinarea OCT a sugerat o infecție gram-negativă, ceea ce a permis inițierea rapidă a tratamentului adecvat, chiar înainte de confirmarea din laborator. Evoluția favorabilă a demonstrat impactul concret pe care imagistica avansată îl poate avea în urgențele oftalmologice.
Lentilele de contact – principalul factor de risc
Purtătorii de lentile de contact prezintă un risc de peste 80 de ori mai mare de a dezvolta keratită infecțioasă. Printre greșelile frecvente se numără:
- Somnul cu lentilele aplicate
- Dușul sau înotul cu lentile (crește riscul infecțiilor cu Pseudomonas sau Acanthamoeba)
- Manipularea lentilelor cu mâinile murdare
- Folosirea soluțiilor expirate sau nesterile
Chiar și un disconfort minor sau o roșeață trebuie investigate imediat – pot ascunde o infecție agresivă ce poate evolua spre ulcer cornean și pierdere vizuală permanentă.
Sfaturi esențiale pentru purtătorii de lentile
- Respectați riguros igiena și intervalele de utilizare recomandate
- Nu utilizați apă de la robinet pentru curățarea lentilelor
- Nu dormiți cu lentilele pe ochi, decât dacă este indicat de medic
Mergeți la consult oftalmologic la primele semne de disconfort sau scădere a acuității vizuale
Acest tabel comparativ oferă o privire de ansamblu asupra celor mai frecvente trei forme de keratită infecțioasă – bacteriană, fungică și virală – și evidențiază asemănările și diferențele clinice care pot ajuta medicii să orienteze rapid diagnosticul și tratamentul.
1. Tipul de keratită
- Keratita bacteriană (ex. Pseudomonas) este frecvent întâlnită mai ales la purtătorii de lentile de contact.
- Keratita fungică apare adesea după traumatisme cu material vegetal sau la pacienți imunocompromiși.
- Keratita virală (Herpes simplex) este adesea recurentă și poate fi declanșată de stres sau imunosupresie.
2. Simptomele comune
Toate formele se manifestă prin:
- Durere oculară intensă sau disconfort
- Roșeață
- Scădere a vederii
- Fotofobie (sensibilitate la lumină)
Diferența stă în intensitatea și natura secrețiilor, recurența simptomelor și istoricul pacientului.
3. Aspectul la examenul clinic
- Infecțiile bacteriene prezintă de obicei infiltrate dense și margini relativ clare.
- Infecțiile fungice au infiltrate cu margini neregulate și zone stromale afectate profund.
- Infecțiile virale au deseori leziuni în formă de ramificație (dendritice) și pot apărea fără secreții evidente.
4. Timpul de confirmare în laborator
Toate tipurile de keratită au nevoie de 48–72 de ore pentru confirmarea microbiologică – un interval critic în care tratamentul trebuie inițiat pe baza suspiciunii clinice și a explorărilor imagistice precum OCT.
Concluzie
Keratita infecțioasă impune un diagnostic rapid și precis. În acest context, integrarea OCT în practica de urgență devine o necesitate, oferind medicului informații critice înainte de confirmarea de laborator. Totodată, educația pacienților – în special a celor care poartă lentile de contact – este cheia prevenirii unor complicații devastatoare.
Articol realizat pe baza prezentării susținute de Dr. Alina Gheorghe la ESCRS Winter Meeting 2025 și a celor mai recente date din literatura de specialitate.
